Ciclul 292 IPO.-ROTIRE CONTUR (opţiunea 96)

Programare ISO

G292

Aplicaţie

 
Machine

Consultaţi manualul maşinii.

Această funcţie trebuie să fie activată şi adaptată de către producătorul maşinii-unelte.

Ciclul 292 STRUNJIRE PRIN INTERPOLARE, FINISARE CONTUR cuplează broşa sculei cu poziţia axelor liniare. Acest ciclu permite prelucrarea anumitor contururi simetrice rotaţional în planul de lucru activ. Puteţi, de asemenea, executa acest ciclu în planul de lucru înclinat. Centrul de rotaţie este punctul de pornire din planul de lucru la momentul apelării ciclului. După executarea acestui ciclu, sistemul de control dezactivează din nou cuplajul broşei.

Înainte de a utiliza Ciclul 292, trebuie să definiţi mai întâi conturul dorit într-un subprogram şi să utilizaţi acest contur în Ciclul 14 sau la SEL. CONTUR. Programaţi conturul cu coordonate monoton descrescătoare sau monoton crescătoare. Degajările nu pot fi prelucrate cu acest ciclu. Dacă introduceţi Q560=1, puteţi strunji conturul; muchia de aşchiere va fi orientată către centrul cercului. Dacă introduceţi Q560=0, puteţi freza conturul; în acest caz, broşa nu este orientată către centrul cercului.

Secvenţă ciclu

  1. Ciclul Q560=0: Frezare contur
  2. Funcţia M3/M4 programată înainte de apelarea ciclului rămâne în vigoare.
  3. Nu va avea loc nicio oprire a broşei şi nicio orientare a broşei. Parametrul Q336 nu este luat în calcul
  4. Sistemul de control poziţionează scula pe raza de pornire a conturului Q491, luând în calcul tipul de prelucrare selectat (interior/exterior, Q529) şi prescrierea de degajare laterală (Q357). Conturul descris nu este prelungit automat cu o prescriere de degajare; aceasta trebuie programată în subprogram.
  5. Sistemul de control prelucrează conturul definit, cu broşa în mişcare de rotaţie (M3/M4). Axele principale ale planului de lucru se deplasează de-a lungul unui traseu circular, în timp ce axa broşei nu le urmează.
  6. La punctul final al conturului, sistemul de control retrage scula perpendicular pe prescrierea de degajare.
  7. În cele din urmă, sistemul de control retrage scula la înălţimea de degajare.
  1. Ciclul Q560=1: Strunjire contur
  2. Sistemul de control orientează broşa sculei către centrul de rotaţie specificat. Este luat în calcul unghiul specificat Q336. Dacă aţi definit valoarea „ORI” în tabelul de scule de strunjire, această valoare este, de asemenea, luată în calcul.
  3. Broşa sculei este acum cuplată la poziţia axelor liniare. Broşa urmează poziţia nominală a axelor de referinţă.
  4. Sistemul de control poziţionează scula pe raza de pornire a conturului Q491, luând în calcul tipul de prelucrare selectat (interior/exterior, Q529) şi prescrierea de degajare laterală (Q357). Conturul descris nu este prelungit automat cu o prescriere de degajare; aceasta trebuie programată în subprogram.
  5. Sistemul de control utilizează ciclul de strunjire prin interpolare pentru a prelucra conturul definit. La strunjirea prin interpolare, axele liniare ale planului de lucru se deplasează de-a lungul unui traseu circular, în timp ce axa broşei le urmează, orientată perpendicular pe suprafaţă.
  6. La punctul final al conturului, sistemul de control retrage scula perpendicular pe prescrierea de degajare.
  7. În cele din urmă, sistemul de control retrage scula la înălţimea de degajare.
  8. Sistemul de control dezactivează automat cuplarea broşei sculei la axele liniare.

Note

 
Machine

Acest ciclu este aplicat numai la maşinile cu broşă servocomandată.

Sistemul de control poate monitoriza scula pentru a se asigura că nu se efectuează nicio deplasare de poziţionare la viteza de avans cât timp rotaţia broşei este oprită. Pentru mai multe informaţii, contactaţi constructorul maşinii-unelte.

 
Anunţ
Pericol de coliziune!
Există un risc de coliziune între sculă şi piesa de prelucrat. Sistemul de control nu extinde automat conturul descris cu prescrierea de degajare! La începutul operaţiei de prelucrare, sistemul de control poziţionează scula cu viteza de avans rapid FMAX până la punctul de pornire al conturului!
  1. Prelungirea conturului trebuie programată în subprogram.
  2. Asiguraţi-vă că nu există material la punctul de pornire a conturului
  3. Centrul conturului de strunjire este punctul de pornire din planul de lucru la momentul apelării ciclului.
  • Acest ciclu poate fi executat numai în modul de prelucrare MOD DE FUNCŢIONARE FREZARE.
  • Ciclul este activ CALL.
  • Operaţiunile de degroşare cu treceri multiple nu sunt posibile în acest ciclu.
  • Pentru contururi interioare, sistemul de control verifică dacă raza sculei active este mai mică decât jumătate din diametrul de pornire a conturului Q491 plus prescrierea de degajare laterală Q357. Dacă sistemul de control indică faptul că scula este prea mare, programul NC va fi abandonat.
  • Reţineţi că unghiul axei trebuie să fie egal cu unghiul de înclinare înainte de apelarea ciclului! Doar atunci poate axa să fie cuplată corect.
  • Dacă ciclul 8 IMAGINE OGLINDA este activ, sistemul de control nu execută ciclul de strunjire prin interpolare.
  • Dacă ciclul 26 SCALARE SPEC. AXA este activ, iar factorul de scalare pentru axă nu este egal cu 1, sistemul de control nu execută ciclul de strunjire prin interpolare.
  • ÎN parametrul Q449 AVANS, programaţi viteza de avans la raza de pornire. Reţineţi că viteza de avans din afişarea stării este raportată la TCP şi se poate abate de la Q449. Sistemul de control calculează viteza de avans de pe afişajul de stare după cum urmează.
  • Prelucrare exterioară Q529 = 1

    Prelucrare interioară Q529 = 0

Note despre programare

  • Programaţi conturul de strunjire fără compensare a razei sculei (RR/RL) şi fără mişcări APPR sau DEP.
  • Reţineţi că nu puteţi defini toleranţele de finisare programate folosind funcţia FUNCTION TURNDATA CORR. Programaţi o toleranţă de finisare pentru contur direct în cadrul ciclului sau specificând o compensare a sculei (DXL, DZL, DRS) în tabelul de scule.
  • În timpul programării, nu uitaţi să utilizaţi numai valori pozitive pentru rază.
  • În timpul programării, nu uitaţi că nici centrul broşei, nici plăcuţa indexabilă nu trebuie deplasate în centrul conturului de strunjire.
  • Programaţi contururile exterioare cu o rază mai mare de 0.
  • Programaţi contururile interioare cu o rază mai mare decât raza sculei.
  • Pentru a obţine viteze mari de conturare pentru maşina dvs., definiţi o toleranţă mare cu Ciclul 32 înainte de a apela ciclul. Programaţi Ciclul 32 cu filtrul HSC=1.
  • Dacă dezactivaţi cuplarea broşei (Q560 = 0), puteţi executa acest ciclu cu cinematică polară. Pentru aceasta, trebuie să fixaţi piesa de prelucrat în centrul mesei rotative.
  • Prelucrare cu cinematica polară cu FUNCȚIA POLARKIN

Notă privind parametrii maşinii

  • Dacă Q560=1, sistemul de control nu verifică dacă broşa se roteşte sau este staţionară atunci când ciclul este executat. (Indiferent de CfgGeoCycle - displaySpindleError (nr. 201002))
  • În parametrul maşinii mStrobeOrient (nr. 201005), producătorul maşinii defineşte funcţia M pentru orientarea broşei.
    • Dacă valoarea este > 0, sistemul de control execută acest număr M pentru a efectua oprirea orientată a broşei (funcţia PLC definită de producătorul maşinii). Sistemul de control aşteaptă până când oprirea orientată a broşei s-a încheiat.
    • Dacă introduceţi –1, sistemul de control va efectua oprirea orientată a broşei.
    • Dacă introduceţi 0, nu va fi luată nicio măsură.
  • În niciun caz sistemul de comandă nu va produce M5 înainte.

Parametrii ciclului

Grafică asist.

Parametru

Q560 Cupl. șpindelul(0=OPR/1=PORNIT)?

Definiţi dacă broşa va fi cuplată sau nu.

0: Cuplare broşă dezactivată (frezare contur)

1: Cuplare broşă activată (strunjire contur)

Intrare: 0...1

Q336 Unghi pt. orientare broşă?

Sistemul de control orientează scula la acest unghi înainte de a porni operaţia de prelucrare. Dacă lucraţi cu o sculă de frezare, introduceţi unghiul astfel încât o muchie de frezare să fie orientată către centrul de rotaţie.

Dacă lucraţi cu o sculă de strunjire şi aţi definit valoarea „ORI” în tabelul de scule de strunjire (toolturn.trn), această valoare va fi luată în calcul la orientarea broşei.

Intrare: 0...360

Q546 Sens rotire sculă (3=M3/4=M4)?

Sensul de rotaţie a broşei de la scula activă:

3: Sculă care se roteşte în sens orar (M3)

4: Sculă care se roteşte în sens antiorar (M4)

Intrare: 3, 4

Q529 Mod prelucrare (0/1)?

Definiţi dacă se prelucrează un contur interior sau exterior:

+1: Prelucrare interioară

0: Prelucrare exterioară

Intrare: 0, 1

Q221 Adaos pe suprafață?

Toleranţă în planul de lucru

Intrare: 0...99,999

Q441 Avans pe rotație [mm/rot]?

Dimensiunea cu care sistemul de control deplasează scula în timpul unei rotaţii.

Intrare: 0.001...99,999

Q449 Avans / Viteza de aşchiere? (mm/min)

Viteza de avans în raport cu punctul de pornire a conturului Q491. Viteza de avans pe traseul punctului central al sculei este reglată în funcţie de raza sculei şi Q529 MOD PRELUCRARE. Pe baza acestor parametri, sistemul de control determină viteza programată de aşchiere la diametrul punctul de pornire a conturului.

Q529 = 1: Viteza de avans pe traseul punctului central al sculei este redusă pentru prelucrarea interioară.

Q529 = 0: Viteza de avans pe traseul punctului central al sculei este mărită pentru prelucrarea exterioară.

Intrare: 1...99999 alternativ FAUTO

Q491 Punct start contur (rază)?

Raza punctului de pornire a conturului (de ex. coordonata X dacă axa sculei este Z). Valoarea are un efect absolut.

Intrare: 0,9999...99999,9999

Q357 Degajare de sigur. în lateral?

Prescrierea de degajare pe partea laterală a piesei de prelucrat atunci când scula se apropie de prima adâncime de pătrundere. Această valoare are un efect incremental.

Intrare: 0...99999,9999

Q445 Înălţime spaţiu?

Înălţimea absolută la care coliziunea dintre sculă şi piesa de prelucrat este imposibilă. Scula se retrage în această poziţie la sfârşitul ciclului.

Intrare: -99999,9999...+99999,9999

Q592 Tip dimensiuni (0/1)?

Interpretarea dimensiunilor conturului:

0: Sistemul de control interpretează conturul din planul de coordonate ZX. Sistemul de control interpretează valorile axei X ca raze. Sistemul de coordonate este orientat spre stânga. Prin urmare, direcţia de rotaţie programată pentru cercuri este după cum urmează:

  • DR–: În sens orar
  • DR+: În sens antiorar

1: Sistemul de control interpretează conturul din planul de coordonate ZXØ. Sistemul de control interpretează valorile axei X ca diametre. Sistemul de coordonate este orientat spre dreapta. Prin urmare, direcţia de rotaţie programată pentru cercuri este după cum urmează:

  • DR–: În sens antiorar
  • DR+: În sens orar

Intrare: 0, 1

Programele NC conținute în Manualul utilizatorului reprezintă sugestii de soluții. Programele NC sau blocurile NC individuale trebuie adaptate înainte de a fi utilizate la nivelul mașinii.

  • Modificați următorul conținut după cum este necesar:
  • Scule
  • Parametri de tăiere
  • Viteze de avans
  • Înălțimea de degajare sau poziția de siguranță
  • Pozițiile specifice mașinii, de ex., cu M91
  • Traseele apelărilor programului

Anumite programe NC depind de cinematica maşinii. Adaptaţi aceste programe NC la cinematica maşinii dvs. înainte de prima rulare a testului.

În plus, testați programele NC utilizând simularea înainte de rularea efectivă a programului.

 
Tip

Cu o testare a programului, puteţi determina dacă programul NC poate fi utilizat cu opţiunile de software disponibile, cu cinematica maşinii active şi cu configuraţia curentă a maşinii.

Exemplu

11 CYCL DEF 292 IPO.-ROTIRE CONTUR ~

Q560=+0

;CUPLATI SPINDELUL ~

Q336=+0

;UNGHI BROSA ~

Q546=+3

;SENS DE ROT. SCULA ~

Q529=+0

;MOD PRELUCRARE ~

Q221=+0

;ADAOS PE SUPRAFATA ~

Q441=+0.3

;AVANS ~

Q449=+2000

;AVANS ~

Q491=+50

;PCT START CONTUR R ~

Q357=+2

;DIST. DE SIG. LAT. ~

Q445=+50

;CLEARANCE HEIGHT ~

Q592=+1

;TYPE OF DIMENSION

Variante de prelucrare

Înainte de a utiliza Ciclul 292, trebuie să definiţi mai întâi conturul dorit de strunjire într-un subprogram şi să utilizaţi acest contur în Ciclul 14 sau la SEL. CONTUR. Descrieţi conturul de strunjire în secţiunea transversală a unui corp cu rotaţie simetrică. În funcţie de axa sculei, utilizaţi următoarele coordonate pentru a defini conturul de strunjire:

Axa utilizată a sculei

Coordonata axială

Coordonata radială

Z

Z

X

X

X

Y

Y

Y

Z

Exemplu: Dacă utilizaţi axa Z a sculei, programaţi conturul de strunjire pe direcţia axială Z şi raza sau diametrul conturului pe direcţia X.

Puteţi utiliza acest ciclu atât pentru prelucrarea interioară, cât şi exterioară. Câteva note din capitol Note sunt ilustrate în cele ce urmează. Veţi mai găsi un exemplu şi în Exemplu: Ciclul de strunjire prin interpolare 292

Prelucrare interioară

  • Centrul de rotaţie este poziţia sculei în planul de lucru în momentul apelării ciclului (1)
  • După pornirea ciclului, nici centrul broşei, nici plăcuţa indexabilă nu trebuie deplasate în centrul de rotaţie. Reţineţi acest lucru atunci când descrieţi conturul! (2)
  • Conturul descris nu este prelungit automat cu o prescriere de degajare; aceasta trebuie programată în subprogram.
  • La începutul operaţiunii de prelucrare, sistemul de control poziţionează scula în punctul de pornire a conturului cu avans rapid în direcţia axei sculei. Asiguraţi-vă că nu există material în punctul de pornire a conturului.
    • Va mai trebui să luaţi în calcul şi următoarele când programaţi conturul interior:
    • -Programaţi coordonate radiale şi axiale monoton crescătoare (de ex. de la 1 la 5)
    • -Sau programaţi coordonate radiale şi axiale monoton descrescătoare (de ex de la 5 la 1)
    • -Programaţi contururile interioare cu o rază mai mare decât raza sculei.

Prelucrare exterioară

  • Centrul de rotaţie este poziţia sculei în planul de lucru în momentul apelării ciclului (1)
  • După pornirea ciclului, nici centrul broşei, nici plăcuţa indexabilă nu trebuie deplasate în centrul de rotaţie. Reţineţi acest lucru atunci când descrieţi conturul! (2)
  • Conturul descris nu este prelungit automat cu o prescriere de degajare; aceasta trebuie programată în subprogram.
  • La începutul operaţiunii de prelucrare, sistemul de control poziţionează scula în punctul de pornire a conturului cu avans rapid în direcţia axei sculei. Asiguraţi-vă că nu există material în punctul de pornire a conturului.
    • Va mai trebui să luaţi în calcul şi următoarele când programaţi conturul exterior:
    • -Programaţi coordonate radiale monoton crescătoare şi coordonate axiale monoton descrescătoare (de ex. de la 1 la 5)
    • -Sau programaţi coordonate radiale monoton descrescătoare şi coordonate axiale monoton crescătoare (de ex. de la 5 la 1)
    • -Programaţi contururile exterioare cu o rază mai mare de 0.

Definirea sculei

Prezentare generală

În funcţie de setarea parametrului Q560, puteţi freza (Q560=0) sau strunji (Q560=1) conturul. Pentru fiecare dintre cele două moduri de prelucrare, există mai multe posibilităţi de definire a sculei în tabelul de scule. Aceste posibilităţi sunt descrise în această secţiune:

Cuplare broşă dezactivată, Q560=0

Frezare: Definiţi freza în tabelul de scule în maniera normală, introducând lungimea, raza, raza frezei toroidale etc.

Cuplare broşă activată, Q560=1

Strunjire: Datele geometrice ale sculei de strunjire sunt convertite în date ale unei scule de frezare. În această situaţie, aveţi următoarele trei posibilităţi:

  • Definiţi o sculă de strunjire în tabelul de scule (tool.t) ca sculă de frezare
  • Definiţi o sculă de frezare în tabelul de scule (tool.t) ca sculă de frezare (pentru utilizare ulterioară ca sculă de strunjire)
  • Definiţi o sculă de strunjire în tabelul de scule de strunjire (toolturn.trn)

Mai jos sunt explicate mai detaliat aceste trei posibilităţi de definire a sculei:

  • Definiţi o sculă de strunjire în tabelul de scule (tool.t) ca sculă de frezare
  • Dacă lucraţi fără opţiunea 50, definiţi scula de strunjire ca freză în tabelul de scule (tool.t). În acest caz, vor fi luate în calcul următoarele date din tabelul de scule (inclusiv valorile delta): lungimea (L), raza (R) şi raza colţului (R2). Aliniaţi scula de strunjire cu centrul broşei. Specificaţi acest unghi de orientare a broşei la parametrul Q336 al ciclului. Pentru prelucrarea exterioară, este utilizată orientarea Q336 a broşei; pentru prelucrarea interioară, se utilizează o valoare de orientare a broşei egală cu Q336+180.

  •  
    Anunţ
    Pericol de coliziune!
    Pot apărea coliziuni între portsculă şi piesa de prelucrat în timpul prelucrării interioare. Portscula nu este monitorizată. Dacă portscula are un diametrul de rotaţie mai mare decât al frezei, există riscul de coliziune.
    1. Selectaţi o portsculă cu diametru de rotaţie mai mic sau egal cu cel al frezei.
  • Definiţi o sculă de frezare în tabelul de scule (tool.t) ca sculă de frezare (pentru utilizare ulterioară ca sculă de strunjire)
  • Puteţi efectua strunjirea prin interpolare cu o sculă de frezare. În acest caz, vor fi luate în calcul următoarele date din tabelul de scule (inclusiv valorile delta): lungimea (L), raza (R) şi raza colţului (R2). Aliniaţi o muchie de aşchiere a frezei cu centrul broşei. Specificaţi acest unghi la parametrul Q336. Pentru prelucrarea exterioară, este utilizată orientarea Q336 a broşei; pentru prelucrarea interioară, se utilizează o valoare de orientare a broşei egală cu Q336+180.

  • Definiţi o sculă de strunjire în tabelul de scule de strunjire (toolturn.trn)
  • Dacă lucraţi cu opţiunea 50, puteţi defini scula de strunjire în tabelul de scule de strunjire (toolturn.trn). În acest caz, orientarea broşurii către centrul de rotaţie are loc luând în calcul datele specifice sculei, precum tipul de prelucrare (TO în tabelul de scule de strunjire), unghiul de orientare (ORI în tabelul de scule de strunjire) şi parametrul Q336.

  • Orientarea broşei este calculată astfel:

  • Prelucrare

    TO

    Orientare broşă

    Strunjire prin interpolare, exterioară

    1

    ORI + Q336

    Strunjire prin interpolare, interioară

    7

    ORI + Q336 + 180

    Strunjire prin interpolare, exterioară

    7

    ORI + Q336 + 180

    Strunjire prin interpolare, interioară

    1

    ORI + Q336

    Strunjire prin interpolare, exterioară

    8,9

    ORI + Q336

    Strunjire prin interpolare, interioară

    8,9

    ORI + Q336

    • Pentru strunjirea prin interpolare puteţi utiliza următoarele tipuri de scule:
    • TIP: DEGROŞARE, cu direcţiile de prelucrare TO: 1 sau 7
    • TIP: FINISARE, cu direcţiile de prelucrare TO: 1 sau 7
    • TIP: BUTON, cu direcţiile de prelucrare TO: 1 sau 7
    • Următoarele tipuri de scule nu pot fi utilizate pentru strunjirea prin interpolare:
    • TIP: DEGROŞARE, cu direcţiile de prelucrare TO: 2 sau 6
    • TIP: FINISARE, cu direcţiile de prelucrare TO: 2 sau 6
    • TIP: BUTON, cu direcţiile de prelucrare TO: 2 sau 6
    • TIP: CANELARE
    • TIP: RECTURN
    • TIP: FILET